De ce mor băcăuanii? Pandemia a trecut, dar bolile de inimă continuă să ucidă aproape unul din doi oameni
Pandemia de COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra structurilor de mortalitate, modificând pentru un timp clasamentul cauzelor de deces în județul Bacău. Spitalele au fost supraaglomerate cu pacienți diagnosticați cu probleme respiratorii severe, iar mortalitatea a atins cote alarmante, nemaivăzute în ultimele decenii. Trei ani mai târziu, statisticile arată că județul a revenit la problemele sale de bază: bolile cardiovasculare și cancerul.
Conform Anuarului Statistic al județului Bacău pentru 2026, care centralizează datele pentru anul 2024, au fost înregistrate 8.200 de decese, comparativ cu peste 10.800 în 2021, care a fost anul de maxim al pandemiei. Aceasta pare a fi o veste bună, dar în spatele scăderii numărului total de decese se ascunde un tablou mai complex.
Inima rămâne marele inamic
Aproape jumătate dintre decesele înregistrate în județul Bacău în 2024 au fost cauzate de afecțiuni ale aparatului circulator. Statisticile indică 4.067 de decese provocate de boli cardiovasculare, ceea ce reprezintă 49,6% din totalul deceselor. Aceasta este o cifră impresionantă: practic, unul din doi băcăuani care și-au pierdut viața a murit din cauza unor probleme legate de inimă sau vasele de sânge. Cu toate acestea, există o posibilitate de optimism, deoarece tendința este în scădere.
În perioada pandemiei, în 2021, numărul deceselor cauzate de afecțiuni cardiovasculare a fost de 5.430, iar în doar trei ani, acest număr a scăzut cu peste 1.300 de cazuri. Această reducere poate fi explicată atât prin revenirea sistemului medical la normalitate, cât și prin scăderea mortalității excesive asociate cu perioada critică a pandemiei.
Accidentele vasculare ucid mai puțin
În cadrul bolilor cardiovasculare se observă și schimbări semnificative. Decesele cauzate de bolile cerebrovasculare, care includ accidentele vasculare cerebrale, au arătat o tendință constant descendentă: 1.623 în 2020, 1.638 în 2021, 1.451 în 2022, 1.246 în 2023 și 1.056 în 2024. Aceasta este una dintre cele mai clare tendințe pozitive și poate reflecta o mai bună gestionare a hipertensiunii arteriale, un acces mai rapid la tratament sau efectele programelor de prevenție implementate.
Pe de altă parte, boala ischemică a inimii rămâne constantă, cu 1.295 de decese, ceea ce sugerează că infarcturile și bolile coronariene continuă să reprezinte o provocare majoră.
Cancerul nu crește, dar nici nu scade
O surpriză interesantă în statistica mortalității este stabilitatea numărului deceselor determinate de cancer. În ultimii șase ani, numărul acestora a rămas aproape constant, cu cifre precum 1.534 în 2019, 1.586 în 2020, 1.526 în 2021, 1.548 în 2022, 1.509 în 2023 și 1.491 în 2024. Aceasta sugerează că impactul bolilor oncologice este mai degrabă structural decât influențat de evenimente punctuale ca pandemia.
COVID-ul aproape că a dispărut din statistici
Una dintre evoluțiile notabile este cea a bolilor respiratorii. Înainte de pandemie, acestea erau responsabile pentru aproximativ 500 de decese anual. Cu toate acestea, în 2021, numărul a crescut spectaculos la 1.781, aproape de patru ori mai multe. În 2024, acest număr a revenit la 549, apropiindu-se de nivelurile din 2019, ceea ce sugerează o recuperare rapidă a sistemului de sănătate.
Diabetul este surpriza neplăcută
În contrast cu tendințele generale, există un indicator care urmărește o creștere îngrijorătoare: numărul deceselor asociate diabetului zaharat aproape s-a dublat în cinci ani. De la 41 de decese în 2019, s-a ajuns la 77 în 2024. Deși nu reprezintă principala cauză de mortalitate, ritmul accelerat de creștere este unul dintre cele mai ridicate din datele statistice. Specialiștii sugerează că această tendință este influențată de îmbătrânirea populației, creșterea obezității și apariția tot mai frecventă a diagnosticului de diabet.
Bolile digestive rămân o problemă
Bolile aparatului digestiv continuă să constituie o provocare, cu 681 de decese în 2024, arătând o ușoară scădere comparativ cu 2019, când erau înregistrate 846 de decese. În schimb, bolile infecțioase și parazitare au crescut, atingând 280 de decese, indicând că aceste afecțiuni rămân problematici pentru sistemul de sănătate.
Ce spun, de fapt, cifrele?
Vizualizând datele în ansamblu, se conturează un mesaj evident. Pandemia a constituit un șoc temporar, care a influențat serios mortalitatea prin boli respiratorii și a crescut numărul total al deceselor. După această criză sanitară, județul Bacău a revenit la modelul tipic al societății europene: bolile cronice sunt cele care determină speranța de viață. Aproape două treimi dintre decese sunt cauzate de doar două categorii principale: bolile cardiovasculare și cancerul. Totuși, creșterea mortalității asociate diabetului și persistenta unui număr ridicat de decese cauzate de boli de inimă sugerează că provocările sistemului de sănătate nu mai sunt legate de epidemii, ci de prevenție, stilul de viață și depistarea precoce a bolilor cronice. Cu alte cuvinte, în timp ce pandemia a fost o urgență temporară, bolile cardiovasculare și cancerul rămân adversarii permanenți ai sănătății băcăuanilor.
