Studiu: Algoritmii rețelelor sociale modelează percepțiile electorale și creează „realități informaționale” diferite pentru utilizatori
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea „Ovidius” din Constanța a evidențiat modul în care utilizatorii rețelelor sociale percep realitatea informațională, în special în perioada alegerilor, din cauza personalizării algoritmice a conținutului. Publicată în revista academică Internet Policy Review, cercetarea analizează efectul fenomenului cunoscut sub numele de „filter bubble” asupra percepțiilor politice ale utilizatorilor.
Lucrarea, semnată de conf. univ. dr. Cristian Opariuc-Dan, lect. univ. dr. Tănase Tasențe și lect. univ. dr. Cristina-Dana Popescu, subliniază că, în contextul digital contemporan, problema nu mai constă doar în identificarea informațiilor false, ci și în fragmentarea realității informaționale. Într-o lume în care platformele digitale optimizează fluxul de conținut în funcție de comportamentul utilizatorului, aceasta poate genera percepții divergente față de aceleași evenimente sau subiecte politice.
Cercetarea arată că algoritmii platformelor personalizează conținutul bazându-se pe interacțiunile utilizatorilor, cum ar fi like-urile sau timpul dedicat anumitor tipuri de postări. Aceste interacțiuni contribuie la crearea unui mediu informațional adaptat preferințelor fiecarei persoane, ceea ce poate duce la o percepție distorsionată a realității politice.
Un aspect surprinzător al studiului a fost identificarea unei corelații între nivelul de conștientizare privind algoritmii și vulnerabilitatea utilizatorilor. În ciuda cunoștințelor despre aceste mecanisme, utilizatorii activi, în special tinerii, continuă să sprijine personalizarea excesivă a conținutului, întărind tiparele deja existente.
„Iluzia diversității” este un alt concept important discutat în studiu. Utilizatorii pot avea impresia că accesează o varietate de surse informaționale, însă conținutul îmbogățit este de multe ori similar din punct de vedere ideologic, datorită algoritmilor care favorizează informațiile compatibile cu accesările anterioare ale acestora.
În perioada electorală, această dinamică poate influența profund modul în care candidații și temele politice sunt percepute. Autorii cercetării subliniază că influența algoritmică nu derivă neapărat dintr-o promovare directă a anumitor idei, ci din modalitatea în care informațiile sunt repetate și evidențiate în fluxul individual de conținut.
În concluzie, cercetarea sugerează că mediul online de astăzi acționează mai puțin ca un spațiu public comun și mai mult ca o aglomerare de „realități informaționale personalizate”, în care percepțiile individuale sunt formate prin selecția și repetarea conținutului consumat.
Articolul științific poate fi consultat în detaliu în revista Internet Policy Review.
