Simpozionul Național „Vasile Pârvan” a reunit specialiști din țară și Republica Moldova
Timp de două zile, pe 8 și 9 octombrie 2026, Bacăul a devenit un important centru al cercetării istorice și arheologice din România. În noul sediu al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu”, istorici, arheologi, muzeografi, arhiviști, etnografi și cadre universitare din întreaga țară și din Republica Moldova s-au reunit în cadrul celei de-a XLIV-a ediții a Simpozionului Național „Vasile Pârvan”, una dintre cele mai longevive manifestări științifice dedicate patrimoniului și istoriei naționale.
Anul 2026 a conferit acestei ediții o semnificație aparte. S-a împlinit un secol de la publicarea lucrării „Getica. O protoistorie a Daciei”, opera prin care Vasile Pârvan a schimbat modul în care este înțeleasă civilizația geto-dacică și a așezat arheologia românească în circuitul științific european. Pentru Bacău, locul de naștere al academicianului, aniversarea a depășit dimensiunea academică, devenind un exercițiu de recuperare a memoriei și identității culturale.
O comunitate academică reunită la Bacău
Prezența reprezentanților Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, ai Arhivelor Naționale ale României, prin directorul general dr. Cristian Anița, și ai filialelor din Bacău, Galați și Iași, ai universităților și muzeelor din toate regiunile țării, alături de specialiști din Republica Moldova, a confirmat prestigiul manifestării. Peste 80 de cercetători au prezentat rezultate ale unor cercetări recente în arheologie, istorie, muzeografie, arhivistică și etnografie.
Comunicările au fost organizate în cinci secțiuni tematice, reflectând caracterul interdisciplinar al simpozionului. Un moment deosebit l-a constituit participarea profesorului Radu Băjenaru, directorul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, care a susținut conferința inaugurală „Arheologia românească ieri și azi”.
O deschidere spre noi perspective
Ediția din acest an a adus și o noutate importantă: reintroducerea secțiunii de Etnografie, un demers care reflectă preocuparea organizatorilor de a integra cercetarea culturii tradiționale în dialogul interdisciplinar al simpozionului. Dacă arheologia scoate la lumină urmele trecutului, iar istoria le oferă sens prin documente și interpretare, etnografia păstrează vie memoria comunităților.
Programul manifestării a inclus lansarea celui de-al LV-lea volum al anuarului „Carpica”, lansarea publicației „Acta Bacoviensia” și vernisarea expoziției fotodocumentare „Castele și conace de pe Valea Trotușului”, dedicată patrimoniului arhitectural al uneia dintre cele mai valoroase zone istorice ale Moldovei.
Moștenirea lui Vasile Pârvan
Dincolo de dimensiunea științifică, ediția din acest an a fost o invitație la reflecție asupra moștenirii lăsate de Vasile Pârvan. Istoricul și arheologul născut pe meleagurile băcăuane nu a oferit doar o interpretare a lumii geto-dacice, ci o conștiință istorică bazată pe documentare științifică și o metodă de cercetare întemeiată pe rigoare, interdisciplinaritate și respect pentru izvoarele istorice. Organizatorii au anunțat că manifestările dedicate savantului vor continua și în 2027, când se va împlini un secol de la dispariția sa, întreaga ediție a Simpozionului Național urmând să îi fie consacrată.
La finalul celor două zile de dezbateri, Bacăul a confirmat că poate fi un important centru al cercetării istorice românești. Prin amploarea participării, prestigiul instituțiilor reprezentate și diversitatea temelor abordate, Simpozionul Național „Vasile Pârvan” și-a reafirmat vocația de spațiu al dialogului științific și al întâlnirii dintre generații.
